Andreas Hniatiuc (38 de ani) e noul psiholog al lui Dinamo. Lucrează de 16 ani în domeniu, a fost mai întâi la Sportul Studențesc, iar ultim aoară la CSM București, în stafful echipei de handbal care a cucerit Liga Campionilor la feminin și al echipei de volei, care a câștigat Challenge Cup, tot la fete. A lucrat în carieră alături de Andone, Dan Petrescu, Hagi, Balint, Gigi Mulțescu.
Andreas, spune-ne câteva cuvinte despre tine… Profesional mi-am dorit să urmez drumul psihologiei sportive de la vîrsta de 15 ani, în urma lecturării unor materiale de specialitate despre prezența psihologului la echipele de fotbal din Germania. Mi s-a părut fascinant și mi-am spus: „Gata! Asta voi face!” Și asta am făcut, fac și voi face. Problema cea mare a fost când am vrut să aplic în România ce am văzut că se practică în Germania! ☺ Prima colaborare a fost cu Ioan Andone, în 2000, la Sportul Studențesc, și am avut parte de toată susținerea acestuia.
Cum au fost începuturile la Sportul Studențesc? Era greu de lucrat cu jucătorii? Inițial, a fost foarte greu. M-am luptat cu prejudecățile jucătorilor, dar au apărut repede rezultatele și s-a schimbat și percepția acestora asupra rolului psihologului în cadrul unei echipe. A fost o luptă pe mai multe fronturi: presiunea rezultatelor, la nivel sportiv, și percepția deformată a sportivilor despre rolul unui psiholog într-un club sportiv. După primul an, am reușit promovarea în Liga 1 cu o echipă extrem de talentată, dar incredibil de tânără, cu jucători de 19-20 de ani. Acela a fost momentul când au început să perceapă corect prezența psihologului lângă ei. La vremea respectivă, lumea se ferea de ideea de psiholog, din lipsa unei culturi sportive autentice, din lipsa de deschidere către ceea ce se întâmpla afară și din cauza faptului că nu exista un antecedent fericit, care să deschidă mintea oamenilor către aspecte absolut firești într-o societate sănătoasă. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat. Pot spune că șansa mea a fost interacțiunea cu antrenori care au lucrat afară și au beneficiat de colaborarea cu un psiholog sportiv (Andone, Petrescu, Balint, Hagi, Falub), dar și deschiderea patronului de a accepta intervenția unui psiholog în cadrul echipei și ambiția de a realiza ceea ce mi-am propus.
Mulțescu a refuzat dialogul, apoi a colaborat excelent!
Au fost antrenori cu care nu te-ai înțeles? Un caz aparte a fost Gigi Mulțescu, care în 2000, când a venit la Sportul, a refuzat să avem orice formă de dialog. În 2005, când a revenit la echipă, am colaborat excelent. A conștientizat a doua oară că reușita în sport presupune inclusiv antrenament mental.
De ce trebuie să vină un sportiv la psiholog? Nu trebuie! Este doar o opțiune, pe care orice sportiv o poate avea. Dacă antrenează doar corpul, fără a antrena și mintea, rezultatele nu vor reflecta niciodată potențialul real al sportivului respectiv. O minte puternică este cea care îl va ajuta pe sportiv să reușească. Sportul de performanță implică o suită de situații „limită”, cărora un sportiv neantrenat din punct de vedere mental nu le va face față. Tensiunea emoțională, stresul competiției, adaptarea la presiunea obiectivelor sunt doar câteva dintre situațiile cu care sportivul se confruntă. În acest context, pregătirea psihologică reprezintă un factor decisiv în obținerea performanțelor.
De ce are nevoie o echipă de fotbal, volei, baschet, handbal de un psiholog? Psihologul este cel care are pregătirea profesională necesară pentru a interveni la nivelul pregătirii mentale a sportivului. Fără a minimaliza rolul antrenorului, care desigur trebuie să stăpânească noțiuni de psihologie și pedagogie, psihologul este cel care vede cel mai rapid drumul spre resursele mentale ale sportivului. În plus, antrenorul nu are timpul necesar pentru a se ocupa de acest aspect, care presupune atenție orientată spre detalii. În sport, orice detaliu poate face diferența între eșec și reușită. Un antrenor bun își va alege un psiholog competent, pe care îl va delega să se ocupe de pregătirea mentală a jucătorilor. În felul acesta, își va elibera agenda în favoarea aspectelor tehnico-tactice. Antrenorii ar trebui să perceapă prezența psihologului în stafful lor ca pe orice alt specialist (antrenor de portari, preparator fizic, doctor sau kinetoterapeut).
Cum pot fi ajutați sportivii cu probleme? Pornind de la identificarea sursei problemei și orientându-ne spre soluții. Le spun mereu sportivilor că problema cu care ei se confruntă nu este de fapt o problemă, ci consecința unor cauze mai profunde. Dacă nu umbli la cauză, nu poți trata problema. Identificăm cauzele comportamentului problematic, iar apoi abordăm situația din perspectiva soluțiilor. Evit să vorbesc despre probleme, pentru că o problemă mică poate deveni o problemă mare atunci când îi acorzi mai mult interes decât este cazul.
Serena Williams face ședințe de consiliere psihologică de la 15 ani!
Dacă aparent nu are nicio problemă, un sportiv trebuie să vină la psiholog? Este o percepție eronată faptul că la psiholog vin doar sportivii cu probleme. Serena Williams, de exemplu, are incluse în agenda personală, de la vârsta de 15 ani, ședințele de consiliere psihologică, iar azi domină categoric tenisul feminin mondial. Acest aspect nu a determinat-o să întrerupă colaborarea cu psihologul, ba din contră. În România, însă, se mai întâmplă ca sportivii sau managerii să uite de unde au pornit, iar când ajung sus, să își atribuie toate meritele. La psiholog vin sportivi care vor sa își optimizeze potențialul, fie că este vorba despre sportivi aflați în perioada precompetițională, fie în perioada competițională sau în plin proces de recuperare, în perioada de inițiere ori în plină ascensiune. Antrenamentul mental este cel care pune bazele reușitei în sport. Cei care conduc forurile sportive din Germania, Anglia, Olanda, Franța și chiar Rusia au înțeles de mult timp acest aspect. La noi, lucrurile au stagnat o bună perioadă de timp și tocmai de aceea azi încă ne mai luptăm cu prejudecăți nefondate. Colaborarea cu un psiholog sportiv nu trebuie să fie un motiv de rușine, un moft sau o bizarerie, ci este un act de responsabilizare în fața provocărilor vieții sportive.
Antrenorii au nevoie de consiliere psihologică? Președinții? Patronii? Uneori este cazul, dar consilierea îmbracă altă formă decât cea în care sunt implicați sportivii. În general, am avut o colaborare productivă cu toți antrenorii, indiferent de clubul sau ramura sportivă în care am fost implicat. Simpla cooptare a unui psiholog sportiv are drept obiectiv optimizarea performanțelor și, prin natura muncii, relația în sine presupune o formă de consiliere, orientată spre reușită. Dialogul, schimbul constuctiv de informații și raportarea la obiectivele echipei reprezintă coordonatele relației cu antrenorii.
Greșeala de la națională
La națională a fost angajat înainte de Euro un psiholog care lucrase la Viitorul Domnești, deci nu la nivel de mare performanță. A fost o greșeală? Este o confuzie. El nu a fost angajat înainte de Euro, ci a fost promovat de la loturile de juniori, acolo unde s-a ocupat de pregătirea mentală a tinerilor de la naționala Under 17, care a ratat calificarea la turneul de elită. Inițiativa Federației este lăudabilă, pentru că deschide calea normalității în fotbal și începem să ne raportăm la ceea ce se întâmplă în lumea bună a sportului. Prezența însă la un asemenea nivel competițional reclamă un anumit grad de competență, din partea tuturor membrilor stafului, implicit a psihologului.
A influențat asta tonusul mental al tricolorilor la Euro? Este posibil ca tonusul mental de care a dat dovadă naționala să nu fie numai consecința lipsei de experiență la nivel înalt a celui care s-a ocupat de pregătirea mentală. Pot interveni și alte variabile care sabotează performanța: gradul de acceptanță al jucătorilor în ceea ce privește prezența psihologului în cadrul echipei, precum și colaborarea acestuia cu antrenorul. Dacă antrenorul nu are deschiderea de a primi recomandări din partea psihologului, dacă îi limitează metodele de intervenție sau ignoră anumite aspecte pe care psihologul i le comunică, nu mai este vina psihologului, ci responsabilitatea staffului tehnic.
De ce e minimalizat rolul psihologului la majoritateaechipelor de la noi? Ținând cont de contextul în care se regăsește psihologia sportului în România, când avem de luptat cu ideile preconcepute și cu reticența celor implicați în fenomenul sportiv, există riscul ca lumea să minimalizeze rolul psihologului în sport, pornind de la premisa că implicarea acestuia în cadrul echipelor nu a adus niciun beneficiu. Lumea vrea rezultate, nu povești sau strategii de marketing, frumos ambalate. Rezultatele sunt cele care ne califică sau ne discreditează din punct de vedere profesional. În 2004, când am început să lucrăm împreună, Dan Petrescu mi-a spus, la prima discuție: „Poți să lucrezi ce vrei tu cu jucătorii, dar ține cont: Câștigăm, ești un psiholog bun. Nu căștigăm, poți să pleci acasă!”. În sezonul respectiv, Sportul Studențesc a promovat, cu 92 goluri marcate și 15 primite. Percepția publicului asupra psihologului este extrem de fragilă. Trebuie să fim atenți la modul în care acționăm. În sport, toată lumea cere timp, iar timpul este cel mai redutabil adversar, atunci când nu ai o strategie, și cel mai puternic aliat, atunci când ești bine pregătit profesional. Personal, consider că aici intervine rolul unui psiholog în sport. El este cel care trebuie să identifice rapid soluții și să îl ajute pe sportiv să își exploateze la maxim resursele.
„La Dinamo, vom modela mentalitatea jucătorilor spre performanță”
Ce vrei să faci la Dinamo? Cu ce începi? Pașii sunt simpli: evaluarea individuală și de grup, identificarea resurselor, stabilirea obiectivelor și implementarea strategiilor de performanță. Pe scurt, să dezvoltăm un climat propice performanței, să modelăm mentalitatea jucătorilor în direcția performanței. Ne propunem să creăm o echipă cu adevărat competitivă, o echipă cu spirit de luptă, cu atitudine pozitivă în teren, o echipă curajoasă, cu un mental sănătos. Apoi performanța va veni în mod firesc.
„Dacă vrei să ajungi campion, gândește ca un campion!”
O echipă care dispune de serviciile unui psiholog poate avea mai multe șanse la titlu? Absolut. Cum spuneam, doar antrenând mintea poți reuși. Cine își imaginează că performanța, la orice nivel, este o chestiune întâmplătoare, se înșeala. Dacă o să ne uităm la marii campioni din prezent, indiferent că vorbim despre sport individual sau de echipă, vom regăsi în stafful lor un specialist în pregătire mentală. Le spun mereu sportivilor: „Dacă vrei să ajungi campion, gândește ca un campion! Restul va veni de la sine! Mintea ta este cea mai importantă resursă!”
În cât timp vezi ca toate echipele profesioniste să aibă angajate un psiholog? În România? Atunci când se va dori refacerea unui sistem putred, care sabotează în mod sistematic performanța. Până atunci, ar fi inutil să facem orice predicție, oricât de pozitivi am fi. Iar aici nu ar trebui responsabilizați doar oamenii „de sport”, ci și psihologii. De cele mai multe ori, psihologii iubesc sportul, dar din fața televizorului. Și asistăm la un fenomen contradictoriu: vrem să implicăm psihologi în fenomenul sportiv, dar nu prea îi găsim, majoritatea orientându-se spre alte arii ale psihologiei. Personal, am luat inițiativa înființării Asociației pentru Psihologia Sportului, ce are drept obiectiv formarea unor specialiști în domeniul psihologiei sportului de performanță.
CSM București a câștigat Champions League la handbal și Challenge Cup la volei cu tine în staff. Cum ai lucrat la psihicul fetelor? Exact ca în orice altă situație în care am fost pus: stabilirea obiectivelor, evaluarea grupului, identificarea resurselor și implementarea strategiilor. În orice context, am urmărit cu precădere calea spre performanță.
Simona Halep de ce nu și-a luat un psiholog în staff? De multe ori, se vede că nu își poate controla nervii, poate emoțiile. Câtă vreme nu consideră că îi este necesar, nici nu este recomandat să colaboreze cu un psiholog. Relația cu un psiholog trebuie sa fie deschisă și autentică, nu impusă de recomandarea celorlalți. Orice sportiv care optează pentru colaborarea cu un psiholog sportiv ar trebui să o facă pe baza inițiativei personale. Psihologul nu este un instrument de marketing, nu trebuie cooptat pentru că „dă bine” sau pentru că „mi-a impus cineva”, ci trebuie să corespundă nevoii de reușită a sportivului.
CV Andreas Hniatuc
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER